Taijiquan (Tai Chi)

_DSC2947

Ce este Taijiquan-ul (Tai Chi)?

Taijiquan-ul (Tai Chi) este un sistem extrem de eficient de exersare a sistemului corp – minte.

La origine o arta martiala interna, Taijiquan-ul (Tai Chi) a devenit cunoscut in zilele noastre mai ales pentru virtutile sale de autocultivare. Acest aspect este emfazat si in scoala Maestrului Yang Sonquan, unde Taijiquan-ul este vazut ca o manifestare practica a Caii (Dao).

Avand la baza teoria echilibrarii contrariilor (yin-yang), Taijiquan-ul (Tai Chi) poate fi privit din punct de vedere practic ca o metoda de atingere a echilibrului, a armoniei. Ne referim aici la echilibrul om-natura, minte-corp, dar si la echilibrul mai subtil dintre latura emotionala si latura rationala a psihicului.

Acest echilibru yin-yang se regaseste in Taijiquan (Tai Chi) la toate nivelele, de la aspectele cele mai evidente, pana la cele mai subtile. Stapanind acest echilibru al contrariilor, in practica Taijiquan-ului se poate obtine eficacitatea.

Taijiquan-ul (Tai Chi) a fost creat in secolul XVII in Chenjiagou, provincia Henan, China, de catre Maestrul Chen Wangting. Acesta a creat Taijiquan-ul (Tai Chi) combinand artele martiale, cu exercitiile de cultivare a sanatatii (daoyin, tuna) si cu teoria Medicinei Traditionale Chineze.

Astfel, a rezultat un nou stil de arte martiale, ce totodata era extrem de eficient in cultivarea sanatatii, intretinerea corpului si exersarea mintii si a sufletului.

Ce inseamna concret pentru elev practicarea Taijiquan-ului (Tai Chi)?

La ce sa se astepte cand vine la un curs de Taijiquan (Tai Chi) ?

Pentru practicant, principiul filozofic taiji (yin-yang) devine ceva extrem de concret atunci cand exerseaza. Practic, intreaga exersare se desfasoara in jurul ideii de echilibru: echilibru intre relaxare si concentrare, intre corectitudinea posturii si relaxarea musculara, intre exersarea muschilor si exersarea tendoanelor, intre o parte a corpului “plina” si o parte a corpului “goala”.

Dar probabil modul cel mai important de a folosi practic echilibrul yin-yang in exersarea taijiquan-ului (tai chi) este construirea parghiilor la nivelul corpului nostru, astfel incat sa obtinem eficacitatea miscarii.

Aceasta eficacitate priveste atat raportul cu un partener (“a nu folosi forta, a folosi inteligenta”), dar si atunci cand exersam individual, astfel incat miscarile sa fie eficiente (sa deschidem real articulatiile, sa intindem bine tendoanele, etc).

De ce spunem ca parghia este yin-yang?

Pentru ca in acest caz yin-yang inseamna miscare-nemiscare. A face o parghie eficienta inseamna a tine pe loc o parte si a misca alta parte, ce face sistem cu primul.

De aceea, putem spune ca Taijiquan-ul (Tai Chi) este “arta obtinerii eficacitatii in absenta efortului”.

Acest principiu se regaseste in postura, miscare, respiratie, folosirea mintii in practica individuala, dar si in exersarea cu partener.

In final, putem spune ca principiul yin-yang se regaseste in practica Taijiquan-ului (Tai Chi) ca ansamblu. Acest lucru nu este, din pacate, atat de evident in imaginea populara a Taijiquan-ului, imaginea “batranului chinez care se misca lent si gratios in parc, intocmai ca un dans de viata lunga”.

Desi reala, aceasta imagine nu este completa, tocmai pentru ca ii lipseste yin-yang-ul. Este doar “un mod de a exersa Taijiquan-ul (Tai Chi)” si nu “tot taijiquan-ul”.

In realitate, Taijiquan-ul este yin-yang: poate fi exersat singur (taolu), dar poate fi exersat si cu partener (tuishou); poate fi exersat lent (manquan), dar si rapid sau chiar foarte rapid (kuaiquan); poate fi exersat bland, potrivit pentru persoanele mai in varsta (rouquan), dar si foarte viguros, potrivit celor tineri, dar si celor care vor sa isi mentina/ redobandeasca tineretea (gang).

Prin definitie, (“taiji inseamna yin/yang”) Taijiquan-ul (Tai Chi) nu este ”doar intr-un fel”, ci “in doua feluri complementare”.

Ceea ce putem retine practic in scopul de a ne face o imagine completa cu privire la practica Taijiquan-ului, este adaptabilitatea sa: in functie de propriile noastre caracteristici si aspiratii putem porni de la o exersare blanda si nesolicitanta, pentru a ajunge in final la performante de invidiat, daca ne dorim aceasta.

Taijiquan-ul (Tai Chi) este o arta a transformarii!

Insa, practica Taijiquan-ului (Tai Chi) nu se rezuma doar la o metoda de exersare. In timp devenim mai stabili emotionali, mai calmi, mai putin fricosi, mai putin stresati, mai atenti, mai perseverenti, mai rabdatori.

Acest lucru este datorat aplicarii constante a cerintelor necesare realizarii miscarilor de Taijiquan (Tai Chi).

Ca urmare a acestei modelari a caracterului nu doar ne vom transforma intreaga viata in bine, dar vom reduce foarte mult stresul.

Reducand stresul, sistemul imunitar va putea sa isi faca treaba si sanatatea se va intari constant.

In concluzie, Taijiquan-ul (Tai Chi) este o metoda excelenta de exersare a corpului in scopul obtinerii unei conditii fizice optime, o metoda de modelare a caracterului, benefica unei vieti armonioase si implinite, dar si o metoda de eliminare a stresului si de intarire a sanatatii.